În anul următor respingerii mesajului din 1888 de către conducerea Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, EGW a început imediat să scrie pentru a promova adevăratul mesaj și pentru a chema biserica să se pocăiască și să îmbrățișeze adevărul. Multe cărți, precum „Dorința veacurilor”, „Calea către Hristos”, „Cugetări de pe Muntele Fericirii”, „Parabolele lui Hristos”, propovăduiesc acest adevăr. De asemenea, ea a scris multe scrisori și articole încercând să demonteze minciunile falseI legalitați. Și în 1890, a scris un articol publicat în Review and Herald, care expune toate acestea clar. În această parte a doua a acestei serii, haideți să analizăm porțiuni din acel articol. Iată partea 1.

Domnul a văzut apostaziile noastre și are o controversă cu poporul Său. [Ați auzit de Marea Controversă dintre Hristos și Satana? V-ați gândit vreodată că Isus are o controversă cu Adventiștii de Ziua a Șaptea? Și care este acea controversă? Aceeași pe care o are cu Satana – una a mândriei, egoismului, a crederii că suntem bogați și drepți, care este condusă de spiritul neregenerat al fricii și egoismului și este avansată prin intermediul unei creaturi, pe baza legii impuse și a aplicării legii ca dreptate. Sistemul juridic teologic bazat pe lege impusă previne reînnoirea, renașterea și regenerarea; protejează spiritul fricii și egoismului. Observați ce scrie EGW în continuare.] Mândria lor, egoismul lor, deschiderea minții lor către îndoială și necredință, sunt un manifeste în ochii Lui și Îi întristează inima iubitoare. [Îndoiala și necredința sunt același lucru cu a spune că nu au încredere, că nu au o credință vie, iar mândria și egoismul sunt același lucru cu a spune că sunt animați de spiritul fricii și egoismului. Aceasta este o manifestare a oamenilor care nu au încredere în Dumnezeu, care nu se aliniază, nu aleg sau nu trăiesc o viață de iubire și încredere – de ce? Pentru că minciuna fundamentală despre legea lui Dumnezeu face ca Dumnezeu să fie considerat nedemn de încredere și își pun credința în mecanismele juridice despre care cred că îi protejează de Dumnezeu.] Mulți adună întuneric în jurul sufletelor lor ca pe o haină și spun practic: „Nu vrem să cunoaștem calea Ta, Dumnezeule; ne alegem propria cale.” [Care este propria noastră cale? Aceștia nu sunt oameni care părăsesc biserica spunând că vreau să umblu în nelegiuire sau că vreau să umblu în hedonism, lumesc în sensul de alcool, droguri, pornografie. Nu, aceștia sunt membri ai bisericii care spun: „Vreau mântuirea pe calea aleasa de mine, eu mai întâi, protejează-mă și salvează-mă, nu renunțarea la sine”, ci protejarea sinelui condusă de spiritul fricii și al egoismului, care duce întotdeauna la o înțelegere a legii și a aplicării legii, a celor care respectă regulile, a minciunilor unei legalitati penale.] Acestea sunt lucrurile care separă sufletul de Dumnezeu. Există în sufletul omului un obstacol pe care îl ține acolo cu încăpățânare și care se interpune între sufletul său și Dumnezeu. Este necredința. [Spiritul fricii și al egoismului care incită la neîncredere în Dumnezeu, la îndoială în bunătatea Lui, la refuzul de a crede că Dumnezeu ne-ar putea iubi și ierta cu adevărat fără a face ceva pentru a-L plăti pentru crimele noastre oribile, lucru consolidat de minciuna legii impuse.] Dumnezeu oferă suficiente dovezi, dar omul, cu voința sa nesfințită, refuză să primească dovezi decât dacă acestea vin în felul său, pentru a-și aproba propriile idei. Cu un spirit de bravadă, el strigă: „Dovezi, dovezi, este ceea ce vrem” și se îndepărtează de dovezile pe care le oferă Dumnezeu. [Abordarea integrală bazată pe dovezi, legea designului, modul în care funcționează realitatea, este respinsă de legaliștii care cred pe baza unor afirmații, proclamații și declarații: „Dumnezeu a spus, eu cred, problema este rezolvată”, fără nicio înțelegere; fă-o pentru că vei avea probleme legale dacă nu o faci și pretenția sola scriptura susține fals punctul de vedere juridic, iar atunci Biblia devine o carte de reguli al faptelor și păcatelor.] El vorbește despre îndoială, necredință, semănând semințele răului care vor răsări și își vor da rodul. El își desparte sufletul tot mai mult de Dumnezeu (Review and Herald, 23 decembrie 1890, par. 1, sublinierea si comentariul meu).

Ea scrie câteva paragrafe mai târziu:

Am căuta cu tot ardoarea să cunoaștem calea lui Dumnezeu; am lucra în direcția opusă egoismului, iar rugăciunea noastră constante ar fi să avem mintea lui Hristos, să fim modelați și modelați după asemănarea Lui. Doar privind la Isus și contemplând frumusețea Lui, având ochii ațintiți asupra Lui, suntem schimbați după chipul Lui. [Observați că accentul este pus pe faptul că suntem schimbați, transformați, având mintea lui Hristos în noi, suntem modelați după asemănarea lui Hristos. Aceasta este neprihănirea prin credință, adevărata neprihănire prin credință; devenim neprihănirea lui Dumnezeu (2 Corinteni 5:21), nu declarați neprihăniți juridic în timp ce nu suntem. Aceasta necesită să avem încredere în Dumnezeu, nu în mecanismele juridice care să ne protejeze de Dumnezeu. Și observați că ea descrie legea designului, legea închinării, prin contemplare devenim schimbați. Acesta nu este un proces juridic într-o instanță; este un proces real de vindecare, de transformare, care are loc într-o ființă vie prin puterea Dumnezeului nostru Creator. Iar modelul juridic este conceput pentru a împiedica oamenii să experimenteze acest lucru. De aceea avem un mesaj care să-i cheme pe oameni înapoi la închinarea la Creator.] El va da har tuturor celor care păzesc calea Lui, fac voia Lui și umblă în adevăr. Dar cei care își iubesc propria cale, care se închină idolilor opiniei lor și nu-L iubesc pe Dumnezeu și nu ascultă de cuvântul Lui, vor continua să umble în întuneric. O, cât de cumplită este necredința! [Își iubesc propria cale – egoismul, conduși de spiritul fricii, formându-și proprii idoli ai religiei juridice, cu un dumnezeu care funcționează ca ei, cu legile unei creaturi, reguli inventate care necesită executarea prin aplicarea pedepselor, ceea ce provoacă neîncredere în Dumnezeu în timp ce ei pretind credință în mecanismul juridic, al plăți vinei. Problema lor nu este eșecul de a crede într-o anumită doctrină sau adevăr, cum ar fi Isus este Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul nostru, starea morților sau Sabatul, ci eșecul de a avea încredere în Dumnezeu din cauza minciunii despre legea Lui.] La fel ca lumina stralucitoare turnată peste un orb, este adevărul prezentat acestor suflete; unii nu pot vedea, iar ceilalți nu vor vedea (Review and Herald, 23 decembrie 1890, par. 4, sublinierea si comentariul meu).

Ea continuă să scrie:

Vă implor pe voi, ale căror nume sunt înregistrate în registrul bisericii ca membri vrednici, [Acest lucru este scris membrilor bisericii!] să fiți cu adevărat vrednici, prin virtutea lui Hristos. Mila, adevărul și dragostea lui Dumnezeu sunt promise sufletului smerit și smerit. Neplăcerea și judecățile lui Dumnezeu sunt împotriva celor care persistă să umble pe propriile căi, iubindu-se pe sine, iubind lauda oamenilor. [Neplăcerea Lui față de refuzul lor de a avea încredere, refuzul lor de a-I permite să-i vindece, este neplăcerea pe care o simte un părinte atunci când copilul său refuză corecția, vindecarea, mântuirea; iar judecata Lui este diagnosticul precis al stării lor. El judecă că Îl refuză, preferă propria lor religie egoistă, legală, închinându-se la un dumnezeu care este ca ei și că nu mai poate face nimic pentru ei.] Cu siguranță vor fi duși în amăgirile satanice ale acestor zile din urmă, pentru că nu au primit dragostea adevărului. [Acesta este rezultatul natural al refuzului adevărului, singurul lucru pe care mintea se poate odihni sunt minciunile și, astfel, minciunile devin fixe – iluzorii. Și vedem aceste minciuni propovăduite de mulți lideri, la fel cum au făcut-o Caiafa și Ana și conducerea evreiască acum 2.000 de ani.] Deoarece Domnul i-a binecuvântat și i-a onorat în zilele de demult, ei se lingușesc că sunt aleși și adevărați și că nu au nevoie de avertizare, instrucțiune și mustrare. [Acesta este mesajul către biserica din Laodiceea – suntem bogați, avem doctrinele corecte, Dumnezeu a binecuvântat această mișcare…] Martorul Credincios spune: [amintiți-vă cine este Martorul Credincios – Isus] „Pe toți pe care îi iubesc, îi mustru și îi pedepsesc: fii plin de râvnă, dar, și pocăiește-te.” Cei care mărturisesc că sunt ai lui Dumnezeu au acuzația împotriva lor: „Totuși, am ceva împotriva ta: pentru că ți-ai părăsit dragostea dintâi. Adu-ți aminte, dar, de unde ai căzut, pocăiește-te și fă faptele dintâi; altfel, voi veni curând la tine și îți voi lua sfeșnicul din locul lui, dacă nu te pocăiești” (par. 5, sublinierea este a mea).

Dragostea față de Isus, care odinioară ardea pe altarul inimii, s-a estompat și aproape stins. [Puterea lui Dumnezeu pentru mântuire nu este în primul rând puterea creației, nu este puterea și tăria, ci puterea adevărului și a iubirii, iar aceasta este puterea de care avem nevoie – este puterea evangheliei, vestea bună despre Dumnezeu care este obstrucționată de minciunile penale/legale care se concentrează pe puterea fizică, pe care apoi pretind în mod fals că Dumnezeu o va folosi pentru a tortura și ucide copiii Săi, ceea ce subminează încrederea și obstrucționează mântuirea.] Puterea spirituală a slăbit. Neplăcerea Domnului este împotriva poporului Său. În starea lor actuală, le este imposibil să reprezinte caracterul lui Hristos. [Din nou, acesta este un mesaj către Biserica Adventismului Zilei de Ziua s Șaptea și acesta este motivul întârzierii lui Isus. Mesajul din 1888 a fost respins, minciuna că legea lui Dumnezeu este impusă a fost păstrată, iar sistemul organizat promovează o religie legală falsă care a zăvorât ușile inimilor față de Duhul Sfânt.] Și când Martorul Credincios le-a trimis sfaturi, mustrări și avertismente pentru că îi iubește, ei au refuzat să primească mesajul; au refuzat să vină la lumină, ca nu cumva faptele lor să fie mustrate. Isus a spus: „Îmi dau viața pentru oi… De aceea Tatăl Mă iubește.” „Luând păcatele voastre asupra Mea, deschid un canal prin care harul Său poate curge către toți cei care îl vor accepta. Dăruindu-Mă pentru păcatul lumii, am pregătit o cale pentru ca valul nereprimat al iubirii Sale să curgă către oameni.” (par. 6, sublinierea este a mea).

Observați din nou, scopul jertfei lui Hristos nu a fost să-I facă ceva Tatălui; nu a fost legal; a fost operațional, funcțional, bazat pe realitate datorită modului în care Dumnezeu a construit viața pentru a funcționa – jertfa Lui a fost pentru ca viața Lui, dragostea Lui, să se poată revărsa înapoi în umanitate și să ne regenereze, să ne curețe, să ne vindece, să ne mântuiască și să ne facă neprihaniți. Jertfa Lui nu a fost niciodată o plată legală/de sânge către un zeu pedepsitor sau aplicată înregistrărilor din ceruri, ci canalul pentru ca viața, dragostea, Duhul Lui să se reverse în noi pentru a ne reînnoi și a ne transforma. (Dacă doriți să citiți mai multe despre motivul pentru care moartea lui Isus a fost necesară pentru a ne mântui, consultați revista noastră „Mântuirea și tu: ce înseamnă cu adevărat să fii mântuit” https://comeandreason.com/salvation-and-you/).

Trei paragrafe mai târziu, ea scrie:

Există o lipsă de putere morală și spirituală în cadrul Conferințelor noastre. Multe biserici nu au lumină în ele însele. [Din nou, bisericile noastre…] Membrii nu dau dovadă că sunt mlădițe ale Adevăratei Vițe, [Legea designului, trebuie să primim viața lui Hristos infuzată în noi pentru a ne renaște cu o nouă energie  însufleţitoare, spiritul lui Hristos, dar falsa teologie juridică închide ușa inimii către Duhul Sfânt.] aducând mult rod spre slava lui Dumnezeu, ci par să se ofilească. Mântuitorul lor și-a retras lumina, inspirația Duhului Său Sfânt, din adunările lor. … A existat o separare a sufletului de Dumnezeu; mulți au întrerupt comunicarea dintre El și suflet, refuzând mesagerii Săi și mesajul Său. [Jones și Waggoner, mesaje ca acesta de la EGW și de la fiecare persoană de atunci care duce aceeași evanghelie veșnică despre Dumnezeu lumii.] (par. 9, sublinierea este a mea).

În cele mai mari biserici ale noastre există cele mai mari rele, deoarece acestea au avut cea mai mare lumină. Ei nu au o cunoaștere adevărată a lui Dumnezeu și a lui Isus Hristos, pe care El l-a trimis. [Din nou, bisericile noastre! Dar au cele 28 de credințe fundamentale corecte și sunt bogați și se simt bine în pielea lor. Ce le lipsește? Adevărul despre legea lui Dumnezeu care este legea concepută. Aceste suflete amăgite au toate doctrinele corecte stabilite în legea greșită, legea impusă, legea unei creaturi și, prin urmare, au dumnezeul greșit. Ei se închină unui dictator care este deținătorul morții aplicate ca pedeapsă pentru încălcarea legii. De aceea suntem chemați să resetăm toate doctrinele noastre corecte conform legii concepute (de design), să ne închinăm lui Dumnezeu ca Creator și atunci vom fi câștigați la o încredere autentică, vom deschide inima și vom experimenta puterea lui Dumnezeu pentru renaștere și mântuire.] Aluatul necredinței lucrează și, dacă aceste rele care aduc neplăcerea lui Dumnezeu nu sunt corectate în membrii ei, întreaga biserică este responsabilă pentru ele. Lucrările profunde ale Duhului lui Dumnezeu nu sunt cu ei; prezența glorioasă a Regelui sfinților și puterea Sa de a curăța de orice întinăciune morală nu sunt manifeste printre ei. [Din nou, accentul se pune pe curățirea oamenilor de păcat, astfel încât să iubească; ei dezvăluie în ei înșiși caracterul, neprihănirea lui Hristos, devin neprihăniți, dar această realitate este obstrucționată și împiedicată de minciuna că legea lui Dumnezeu funcționează ca legea umană.] Mulți vin la adunare ca închinători, asemenea ușii în balamale. Ei nu înțeleg adevărata aplicare a Scripturilor, nici puterea lui Dumnezeu. Au ochi, dar nu văd; au urechi, dar nu aud; continuă pe căile lor rele, totuși se consideră oameni privilegiați, ascultători, care sunt împlinitori ai cuvântului... [falsa teologie juridică] (par. 10, sublinierea este a mea).

Și ea scrie:

Domnul a trimis un mesaj pentru a-și îndemna poporul la pocăință și la îndeplinirea primelor lor lucrări; dar cum a fost primit mesajul Său? În timp ce unii l-au ascultat, alții au aruncat dispreț și ocară asupra mesajului și a mesagerului. [Mesajul din 1888, legea lui Dumnezeu este o lege concepută, iar neprihănirea este experimentată în credincios; nu este o ajustare legală în registrele care pretind neprihănirea legală în timp ce păcătoșii rămân neschimbați.] Spiritualitatea amorțită, smerenia și simplitatea copilărească dispărute, o mărturisire mecanică, formală a credinței a luat locul iubirii și devotamentului. [Performanța mecanică este credința în mecanica teologiei penale/legale, prețul plătit, declarațiile legale, acoperirea hainei, ștergerea sângelui, lipsa credinței/încrederii în Dumnezeu, ci credința în mecanică, prin urmare, lipsa regenerării pentru că inima rămâne închisă.] Va continua această stare tristă a lucrurilor? Va trebui lampa iubirii lui Dumnezeu să se stingă în întuneric? Mântuitorul cheamă; ascultați vocea Lui: „Fiți zeloși și pocăiți-vă.” Pocăiți-vă, mărturisiți-vă păcatele și veți fi iertați. „Întoarceți-vă, întoarceți-vă; căci de ce veți muri?” De ce încercați să reaprindeți un foc capricios și să umblați în scânteile propriei voastre aprinderi? (par. 16, sublinierea mea).

Isus Pledează

Isus te cheamă pe tine și pe mine:

Întoarce-te la mine, te rog, întoarce-te la mine! Întoarce-te de la minciunile falsei legalitați ale acestei lumi, îndepărtează-te de zeii acestei lumi care inventează reguli și folosesc puterea pentru a-i pedepsi pe cei care le încalcă; întoarce-te la Mine, Creatorul tău, închină-te Mie, care am făcut cerurile, pământul, marea și izvoarele de apă, părăsește acel sistem fals de religie juridică cu un zeu care cere o plată de sânge oferită lui pentru a nu te răni și ai încredere în Mine! Stau la ușa inimii tale, bătând cu adevăr și iubire; nu vei avea încredere în Mine? Nu te vei preda pe tine însuți, viața ta de frică și egoism, anii de muncă asiduă pentru a te proteja, a te ascunde, a te acoperi, crezând minciuna că, dacă Tatăl Meu te-ar vedea, ar fi mânios, plin de mânie și obligat prin lege să te pedepsească? Aceasta este minciuna lui Satan despre Tatăl Meu – nu-ți amintești că ți-am spus că dacă M-ai văzut pe Mine, L-ai văzut pe Tatăl Meu? Am fost trimis de Tatăl Meu pentru că El te iubește atât de mult; El nu vrea să mori. Tatăl Meu și cu mine împreună mi-am dat viața vouă, omenirii, pentru a vă readuce la iubire și încredere în Tatăl Meu. Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât vi M-a dat. Vă rog să nu mai credeți minciunile legale care v-au împiedicat inima să aibă încredere în Tatăl Meu. Dacă aveți încredere în Mine, voi turna Duhul Meu peste voi și veți deveni neprihănirea Mea, căci nu veți mai trăi animați de duhul fricii și al egoismului, ci Eu voi trăi în voi și veți fi părtași la însăși firea Mea! (Galateni 2:20; 2 Petru 1:4).

Îngerului bisericii din Laodiceea scrie-i: Acestea sunt cuvintele celui ce este Amin, martorul credincios și adevărat, conducătorul creației lui Dumnezeu. Știu faptele tale că nu ești nici rece, nici fierbinte. Aș fi dorit să fii una, sau cealaltă! Așadar, pentru că ești căldicel, nici fierbinte, nici rece, am să te vărs din gura Mea. Tu zici: „Sunt bogat; „M-am îmbogățit și nu-mi lipsește nimic.” Dar tu nu știi că ești nenorocit, jalnic, sărac, orb și gol. Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curățit în foc, ca să te îmbogățești; haine albe ca să-ți acoperi rușinea goliciunii tale; alifie ca să-ți pui pe ochii  și să vezi. Eu mustru și pedepsesc pe cei pe care-i iubesc. Fii stăruitor, dar, și pocăiește-te. Iată, Eu stau la ușă și bat. Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra și voi cina cu el, și el cu Mine. (Apocalipsa 3:14-20)

Te implor, respinge minciunile juridice, închină-te lui Dumnezeu ca Creator, deschide-ți inima lui Isus și devino neprihănirea Lui.